Departe de o abordare facilă sau de o coborâre mercantilă a ștachetei calitative, acest concept și-a dovedit în timp utilitatea în deschiderea apetitului cultural muzical în rândul tinerilor (și al celor etern tineri), fiind un mijloc de tranzit de la genurile populare la cele culte. Repertoriul vizează și piese mai puțin cunoscute din cauza lipsei de acces la mediile conexe originare (filme vechi, imprimări rare), clasicul la care mă refer în moto fiind cel deja testat ca fiind bun de către generațiile precedente. Este pe undeva o obligație și o formă de respect pentru cei deveniți eterni. Sau, pentru cei mai pragmatici, este o recomandare de investiție pe termen lung.
Este muzica este un limbaj universal?
Muzica a trecut multe frontiere și a comunicat codificat – la nivel subconștient – multe mesaje despre un popor. Tristețea și veselia sunt coduri valabile până și în regnul animal, iar această vibrație a aerului pe care o numim „muzică” își găsește rezonanța la nivel celular.
Mă gândesc la un exemplu inedit de rezonanță între popoare, mai precis între poporul român și cel evreu. Puțini știu că multă din muzica evreilor așkenazi din estul Europei are o mare influență românească, muzicanții evrei numiți klezmorim culegând multe din dansurile întâlnite în peregrinările lor.
Un exemplu fabulos de export indirect din muzica românească poate fi ascultat în formă brută inserat în centrul piesei swing în care fusese transformată de orchestra lui Benny Goodman, ca piesă-titlu a filmului american din 1944, „And the Angels Sing”. Îmi pare rău că limbajul scris nu îmi permite să v-o fredonez aici și acum, dar vă îndemn să aveți răbdare să o ascultați integral aici:
Veți înțelege și veți simți aceeași uimire pe care am simțit-o și eu (e adevărat, eu cântasem piesa cu taraful constănțean în care mi-am petrecut tinerețea muzicală). De menționat, discul de pe care eu ascultam piesa venise din Germania și era o colecție Paramount Greatest Hits. Pornind frenetic căutarea detaliilor despre această inadvertență stilistică, a trebuit să aștept era internetului ca să dezleg misterul: clarinetistul Ziggy Elman preluase piesa de la un grup klezmer, care o preluaseră de la colegii de breaslă din zona Moldovei. Am prezentat cu succes tot studiul meu de detectiv ca referat la unul dintre cursurile de folclor de la Conservator…